Arcul de triumf a fost inaltat in anul 1922 din lemn si stuc, in cinstea proclamarii Unirii, dupa izbinda armatelor romane in primul razboi mondial, arc ce va fi inlocuit cu unul de piatra, opera arhitectului Petre Antonescu, intre anii 1935-1936.
Fatada sudica este frumos impodobita cu doua medalioane in bronz, ce infatiseaza chipurile regelui Ferdinand si al reginei Maria, care le inlocuiesc pe cele originale, distruse de regimul comunist, dupa anii `80. In locul lor au fost aplicate doua mari flori de piatra, care au fost date jos, dupa 1989, iar chipurile regale si-au reluat locul.

Deasupra fiecarui medalion se afla cite o Victorie in relief, opere ale sculptorilor C. Baraski si M. Constantinescu. Pe fatada nordica, alte doua medalioane au sculptate chipurile Barbatia si Credinta. Barbatia infatiseaza un razboinic cu sabie, lucrare a lui I. Jalea, iar Credinta pe cea a unui tinar cu o cruce, autor C. Baraski. Victoriile de deasupra lor sint executate de sculptorii D. Onofrei si C. Medrea.

Pe pietrele de bolta ale Arcului de Triumf sint inscrise bataliilor razboiului (Marasesti, Oituz, samd), iar pe fatadele laterale sint inscrise proclamatiile regelui Ferdinand catre popor cind tara a intrat in razboi si cea de la Alba Iulia cu prilejul incoronarii.

2. Ateneul Roman

C. Esarcu, V.A Ureche si N. Kretulescu au infiintat in 1865 institutia Ateneul Roman cu scopul “inzestrarii poporului cu cunostinte folositoare”. Pentru a strange banii necesari pentru constructia cladirii s-a apelat la colecta publica avand motto-ul “Dati un leu pentru Ateneu”. In 1886 a inceput constructia dupa planurile arhitectului francez Albert Galleron si a fost inaugurata la 14 februarie 1888. Aici isi are sediul Filarmonica “G. Enescu” si tot aici au evoluat unii dintre cei mai de seama dirijori si solisti interpreti ai veacului XX: Erich Kleiber, Sergiu Celibidache, Ionel Perlea, Herbert von Karajan, Dinu Lipatti, Arthur Rubinstein, Pablo Casals, Yehudi Menuhin.

3. Parcul Cismigiu

Pe locul actualului parc pe vremea lui Alexandru Ipsilanti se gasea o mare balta, numita balta lui Dura negutatorul. Numele actual l-a capatat de la mai marele peste cismele (cismigiu) care isi avea casa in apropiere. In 1847 sub indrumarea peisagistului vienez Carl F.W.Meyer au inceput lucrarile de amenajare, iar in anul 1854 a avut loc inaugurarea oficiala. Gradina impresioneaza si astazi prin aranjamentele florale, colectia deosebita de material dendrologic, aici gasindu-se unele exemplare declarate arbori ocrotiti. Cismigiul nu este niciodata pustiu, vara fiind cautat pentru racoare, vegetatie si lacul sau intesat cu barci si care iarna devine un patinoar natural.

4. Cercul Militar National

Cladirea Cercului Militar National a fost construita in anul 1912 dupa planurile arhitectilor D. Maimarolu, V. Stefanescu si E. Doneaud, fiind tributara stilului neoclasic francez. Are interioare somptuoase care au gazduit de-a lungul timpului baluri, reuniuni si, in zilele noastre, expozitii de pictura, sculptura lansari de carte, etc. Desi locul acesta are o istorie interesanta putina lume o cunoaste. Primul indiciu este fantana din fata Cercului Militar National care se numeste Sarindar, dupa numele bisericii ctitorita probabil de Matei Basarab, mult mai tarziu, pe la sfarsitul secolului XVIII-lea era vestita pentru icoana Fecioarei, facatoare de minuni. Reconstruita de mai multe ori, biserica a fost afectata grav de cutremurul de la 1838, ruinandu-se apoi incet, incet.

5. Curtea Veche

The Old Princely Court area can be identified with the medieval history of Bucharest, though continuity of human life in this part of the town dates back to the 10th and 4th centuries b.C., as attested by archaeological findings. In the absence of old drawings, scale models or engravings, and having at hand few and incomplete documents drawn by medieval Romanian chroniclers, or by foreign travellers, Romanian specialists find it difficult to reconstitute the plans of the princely residence.

6. Palatul Parlamentului / Casa Poporului

Casa Poporului s-a construit pe fostul Dealul Spirii (numele unui renumit doctor din zona) dupa anii `80, cind a inceput “urbanizarea ” intregului cartier, la “indicatiile ctitorului de geniu”. Ridicata pe o colina artificiala ,Casa Poporului are o inaltime de 84m, (cuprinde 12 etaje) are o nota dominanta, impunatoare, iar cu suprafata sa de 330.000 de metri patrati, devine a doua cladire din lume dupa Pentagon. Aici a dorit Ceausescu sa fie resedinta presidentiei,a comitetului central al partidului comunist si al unor ministere. In forma de piramida fara virf (au fost probate citeva cupole, idee la care s-a renuntat) palatul cuprinde vaste holuri, coridoare lungi,nenumarate sali imense, iar cea mai mare se numeste Sala Unirii, cu o inaltime de 16 m si o suprafata de 2200 metrii patrati, aici aflandu-se cel mai mare candelabru din palat, cu o greutate de trei tone si 7000 de becuri.

Dictatorul n-a precupetit nimic, interioarele fiind de un lux iesit din comun: scari imense de marmura, tavane cu dantelarii de ornamente, mozaicuri in culori deosebite, usi bogat sculptate, siruri intregi de candelabre si lampi din cristal, covoare executate pe comenzi speciale, mobila pe masura acestor frumuseti si multe altele.

La Revolutie erau terminate numai citeva incaperi si exteriorul, dupa aceasta data au continuat lucrarile pina in 1997, cind devine Palatul Parlamentului.

In fata lui se deschide Piata Constitutiei (serveste ca loc de desfasurare pentru spectacole, defilari, sarbatoriri) din care porneste apoi bulevardul Unirii (fost Victoria Socialismului), pe care Ceausescu l-a dorit mai lat decit Champs Elysees. Intreaga artera este presarata cu fintini mai mari sau mai mici, bogat ornamentate in piatra si al caror nivel estetic a atras numeroase controverse.

7. Muzeul Satului

In primavara anului 1936 ia fiinta Muzeul Satului Romanesc, creatie colectiva a Scolii Sociologice Romane, infiintata si condusa de profesorul Dimitrie Gusti. Cel care s-a gindit prima oara la constituirea unei colectii de arta populara, a tipurilor de gospodarii taranesti si-a prezentarii lor in expozitii, a fost scriitorul Al. Odobescu cu mult timp in urma.
La deschiderea sa, muzeul cuprindea o suprafata de 5 ha si doar 30 de case taranesti, caracteristice diferitelor zone din tara. La amplasarea lor, au luat parte oameni de cultura, specialisti, 1100 de muncitori de diferite meserii si 130 de mesteri populari din satele locuintelor selectate. De-a lungul anilor, suprafata muzeului a crescut pina la circa 15 ha, iar numarul de constructii amplasate depaseste cifra de 300;din acestea peste 4 ha sint dotate cu tot necesarul unei gospodarii taranesti (ateliere, constructii anexe, biserici, etc).

In anul 1977 a capatat denumirea de Muzeul Satului si de Arta Populara prin contopirea cu Muzeul de Arta Populara. Dupa Revolutie, in luna martie a anului 1990, s-au divizat din nou, primul devenind Muzeul Satului, iar al doilea Muzeul Taranului Roman. Asezat pe o latura a parcului Herastrau in paralel cu soseaua Kiseleff, Muzeul Satului prin marimea sa, devine cel mai mare muzeu in aer liber din Europa, ce atrage prin frumusete numerosi turisti straini, dar si bucuresteni dornici de plimbare.

8. Opera

Desi in Romania manifestari ale genului liric dateaza inca din secolul XIX cladirea Operei Romane este o constructie relativ noua (1953) ridicata dupa planurile arhitectului Octav Doicescu. Are o capacitate de 2200 locuri, deasemenea gazduieste la ultimul etaj Muzeul Operei in care sunt expuse documente, fotografii, costume ilustrand dezvoltarea acestui gen artistic in Romania. In fata cladirii se afla statuia marelui muzician George Enescu, o sculptura in bronz de Ion Jalea.

9. Parcul Herastrau

Parcul Herastrau este cel mai mare parc al Bucurestiului. El este situat in partea de nord a orasului, pe amplasamentul delimitat de B-dul Prezan Constantin, B-dul Aviatorilor, Sos.Nordului, Str. Elena Vacarescu, Sos. Bucuresti-Ploiesti, Sos. Kiseleff, avand o suprafata de cca. 110 ha. Inainte de 1930 zona respectiva era o zona mlastinoasa care a fost asanata in perioada 1930-1935. Cu aceasta ocazie s-a pus si problema amenajarii intregii suprafete ramase libere tinand cont si de faptul ca in zona exista deja Arcul de Triumf.

10. Gradina Zoologica

Gradina Zoologica a luat fiinta in 1955 sub forma unor “colturi zoologice” situate in principalele parcuri ale capitalei si padurea Baneasa. Intre anii 1955-1959, efectivele de animale s-au concentrat progresiv la Coltul zoologic Baneasa care s-a deschis la 1 mai 1959 si care a devenit, in 1962, Gradina Zoologica Bucuresti. Ea se intinde pe o suprafata de 5.85 ha si detine peste 100 de forme (specii si subspecii) cu un numar total de peste 800 exemplare apartinand atat faunei exotice cat si faunei indigene.

1. Ca pozitie pe Glob, in raport de coordonatele geografice
2. Ca pozitie pe continent, in raport de principalele componente geografice ( munti, fluvii, mari )

1. Pe Glob, Romania se afla situata la intersectia paralelei de 45 grade latitudine nordica cu meridianul de 25 grade longitudine estica, aratand ca se afla in Emisfera Nordica si cea Estica. In latitudine, tara noastra se extinde intre paralela de 43 gr 37 min si 48 gr 15 min, punctul cel mai sudic fiind orasul Zimnicea, iar cel mai nordic fiind localitatea Horodistea. Paralela de 45 gr latitudine nordica reprezinta jumatatea distantei dintre Ecuator si Polul Nord si strabate Romania prin partea sa central-sudica. Acest fapt indica situarea tarii noastre in plina zona a climatului temperat, cu toate consecintele geografice ce decurg din aceasta. In longitudine, Romania se desfasoara intre meridianul de 20 gr 15 min si 29 gr 49 min longitudine estica. Punctul cel mai vestic este localitatea Beba Veche, iar punctul cel mai estic este orasul Sulina. Meridianul de 25 gr longitudine estica, ce imparte Europa in doua parti aproape egale, strabate tara noastra prin mijloc. Se poate spune astfel ca Romania se afla aproximativ in partea centrala a Europei.

2. Pe continentul european, Romania se afla la distante aproximativ egale ( 2900 km ) fata de limitele de est, nord si vest si la o departare mai mica ( 900 km ) de limita sudica ( Marea Mediterana ). Ca urmare, prin pozitia geografica, Romania se incadreaza intre statele Europei Centrale. Din punct de vedere climatic, tara noastra are pe ansamblu un climat temperat - continental - moderat, dar ca urmare a pozitiei pe continent, pe teritoriul Romaniei se interfereaza influente climatice din vestul Europei ( cu fronturi de ploi si moderat termic ) cu cele din estul continentului ( climat accentuat, cu ierni geroase si veri secetoase ), cu cele din sudul continentului ( mediteraneene, cu veri secetoase si ierni ploioase ) si mai putin din nordul continentului ( scandinavo-baltice ).

De asemenea, pozitia geografica face ca pe teritoriul tarii noastre sa se intrepatrunda cele doua limite fitogeografice: cea a padurilor, specifice Europei Vestice si Nordice cu cea a stepei, specifica sud-estului Europei.

In acelasi timp, in Romania se inregistreaza limita nordica a vitei de vie si limita de est a fagului.

Conditiile climatice existente au favorizat dezvoltarea unei vegetatii naturale variabile si a unor culturi agricole diversificate: de la cele specifice Europei Centrale ( grau, orz ) la cele specifice Europei Estice ( floarea soarelui, soia, canepa ), la cele ale Campiei Nord Europene ( secara, cartoful, inul, sfecla de zahar ) si la cele ale Europei Sudice ( vita de vie, orez, porumb, tutun ).

Pozitia geografica pe continent, mai este definita de prezenta a trei componente geografice de insemnatate europeana, incluse in teritoriul sau la hotarele sale; acestea au dat Romaniei atributele de:

• tara carpatica - 2/3 din lungimea totala a catenei carpatice se desfasoara pe teritoriul tarii noastre;
• tara dunareana - 38 % din cursul total al Dunarii ( partea cea mai importanta ca debit si pentru navigatie ) se desfasoara la granita Romaniei sau in interiorul tarii;
• tara pontica - prin litoralul de 247 km la Marea Neagra, care deschide cai navigabile spre intreg Oceanul Planetar.

Factorii care determina clima ( factori genetici ) si care o influenteaza se pot grupa in factori generali ( pozitia geografica si circulatia generala a maselor de aer ) si factori locali ( relieful, desfasurarea in latitudine a teritoriului si vecinatatea Marii Negre ) dar, in acelasi timp ei mai pot fi impartiti in factori radiativi ( radiatia solara ) factori dinamici ( circulatia maselor de aer ) si factori fizico-geografici ).

Un factor important este radiatia solara, care la latitudinea tarii noastre are valori relativ ridicate.

Miscarea maselor de aer se produce predominant de la V la E, generand un sistem de vanturi permanente, denumite Vanturile de Vest. Exista diferente de presiune intre ariile ciclonale ( de minima presiune ) si anticiclonale ( de maxima presiune ) care diminueaza sau distorsioneaza circulatia predominant vestica, determinand aparitia unor fronturi atmosferice ( cu ploi si schimbari termice ). Frecvent se formeaza in NE continentului o arie anticiclonala care determina deplasarea aerului spre S, spre o arie ciclonala, centrata pe Marea Mediterana.

Relieful influenteaza clima prin altitudini, determinand o etajare climatica ( prin scaderea temperaturilor si cresterea precipitatiilor cu altitudinea ), prin orientarea culmilor muntoase ale aerului carpatic, prin existenta unor coridoare de vale si depresiuni intracarpatice ( caracterizate prin fenomene de inversiuni de temperatura ) si depresiuni submontane (caracterizate prin fenomene de foehn).

Desfasurarea in latitudine a teritoriului Romaniei ( pe aproximativ 5 grade ) determina o diferenta de temperatura medie anuala de peste 2 grade intre sudul ( cu media anuala de 10-11 grade ) si nordul tarii ( 8,5 gr. )

Marea Neagra exercita o influenta climatica redusa ( pana la 20-25 km departare de tarm ) manifestata printr-o circulatie locala diurna ( brizele marine ), care induce o componenta litorala ( climat pontic ).

Pozitia pe continent, la distante aproximativ egale ( 2900 km ) de V, N si E continentului, dar mai aproape ( 900 km ) de S Europei, are ca importanta situarea Romaniei in aria climatului central-european, care este pe ansamblu un climat temperat continental moderat de tranzitie, intre climatul oceanic specific Europei de Vest, climatul continental excesiv din Europa de Est si climatul mediteranean specific Europei de Sud.

2. Caracteristicile elementelor climatice.

Temperatura si precipitatiile sunt elemente determinante in aspectul starilor vremii, adica a situatiilor concrete ce se succeda zi de zi tot timpul anului. Pentru a defini anumiti indicatori sintetici cu valabilitate mai indelungata, se folosesc mediile de temperatura, precipitatii etc. Acestea ilustreaza caracteristicile climei.

2. A. Regimul si repartitia temperaturii.

a ) Temperatura medie anuala scade de la S ( peste 11 grade in Lunca Dunarii ) la N ( 8,5 grade in nordul Podisului Moldovei ) si scade in altitudine ( 6 grade la 1000 m si 0 grade la 2200 m ).

• Temperatura medie anuala > 11 grade caracterizeaza cursul Dunarii ( Lunca si Delta Dunarii ), sudul extrem al Campiei Romane, sudul Dobrogei si extremitatea sudica a Campiei Timisului.
• Temperaturi medii anuale de 10-11 grade caracterizeaza Campia Romana, Podisul Dobrogei, Campia de Vest ( pana la N de Oradea ) si portiuni mai joase din Dealurile de Vest si Podisul Getic.
• Temperaturi medii anuale intre 10-8 grade caracterizeaza Podisul Moldovei ( mai putin Podisul Sucevei unde temperaturile sunt mai mici ), Depresiunea Transilvaniei ( partea de vest, mai joasa ), Subcarpatii, NV Romaniei ( “Jugul intracarpatic” si Campia Somesului ), majoritatea Dealurilor de Vest si muntii josi din Carpatii Occidentali.
• Temperaturi medii anuale intre 8-6 grade caracterizeaza in general regiunile deluroase si muntii josi cu altitudini de 700-1000 m, arealele mai intinse cu aceste valori cuprind partea de est a Depresiunii Transilvaniei si nordul Podisului Moldovei ( Podisul Sucevei ), unde desi altitudinile sunt mai mici, datorita influentelor baltice media termica este mai redusa.
• Temperatura medie anuala de 6 grade se afla la altitudini de aproximativ 1000 m ( mai coborate in nordul Carpatilor Orientali ).
• Temperaturi medii de 6-2 grade ( la altitudini de aproximativ 2000 m ) caracterizeaza muntii intre aceste altitudini; areale mai intinse se intalnesc in Carpatii Orientali si Muntii Apuseni.
• Temperaturi medii anuale cuprinse intre 2 si 0 grade se intalnesc la altitudini de 2000-2200 m, arealul lor fiind mai intins in Carpatii Meridional, iar temperaturi medii mai mici de 0 grade se inregistreaza la altitudini de peste 2200 m in Carpatii Meridionali sau chiar la 2000 m in nordul Carpatilor Orientali.

b ) Temperatura medie a lunii celei mai calde ( iulie ) are valori cuprinse intre 24 grade in Lunca Dunarii si 10 grade la peste 2200 m altitudine.

Temperaturi medii ale lunii iulie de 24-22 grade caracterizeaza Campia Romana, Podisul Dobrogei si sudul Campiei de Vest, iar de 22-21 grade caracterizeaza nordul Campiei de Vest, partile mai joase din Depresiunea Transilvaniei si partea centrala si sudica a Podisului Moldovei.

Valori intre 20-18 grade se intalnesc in Subcarpati, muntii josi si Podisul Sucevei.

La altitudini situate in jur de 1000 m, temperaturile medii ale lunii iulie au valori de 18 grade in Carpatii Meridionali si 16 grade in nordul Carpatilor Orientali.

La altitudini intre 1000 si 2200 m temperatura medie a lunii iulie scade de la 16 grade la 12 grade si chiar mai putin la altitudini mai mari de 2200 m.

c ) Temperatura medie a lunii celei mai reci ( ianuarie ) are valori cuprinse intre 0 grade la Mangalia si valori de -10 grade la peste 2200 m.

Valori cuprinse intre 0 si - 1 grad se intalnesc in Delta Dunarii, pe litoral si sudul Campiei de Vest, iar valori intre - 1 grad si - 2 grade caracterizeaza: Podisul Dobrogei, Lunca Dunarii si cea mai mare parte a Campiei de Vest; valori intre -2 grade si -3 grade se intalnesc in Campia Olteniei, Subcarpatii Getici si ai Curburii; valori mai scazute intre -3 si -4 grade caracterizeaza partea centrala a Campiei Romane, Podisul Moldovei si Depresiunea Transilvaniei; de la valoarea de -4 grade ( inregistrata la 1000 m ) temperatura medie a lunii ianuarie scade cu inaltimea, ajungand la -8 grade la 2000 m altitudine si la -10 grade la 2200 m si peste aceasta altitudine.

d ) Diferenta de temperatura intre media lunii celei mai calde si a celei mai reci ( amplitudinea termica anuala ) este de 22-24 grade in Campia de Vest ( care are o nuanta oceanica ) si 25-26 grade in Campia Romana, care are un continentalism termic moderat.

Aceasta diferenta este mai redusa in regiunile montane ( sub 21 grade ) deoarece muntele are un rol termic moderator.

e ) Temperaturi extreme:

• temperatura maxima absoluta a fost de 44,5 grade inregistrata la Ion Sion (Jud. Braila) la 10 august 1951
• temperatura minima absoluta a fost de -38,5 grade inregistrata la Bod (Jud. Brasov) la 25 ianuarie 1942

2. Precipitatiile atmosferice

Precipitatiile scad de la vest ( unde sunt de 630 mm anual ) la est ( unde ajung la sub 500 si chiar la sub 400 mm/ an ) si cresc cu altitudinea ( pana la > 1400 mm/an ).

• Valorile cele mai reduse ale precipitatiilor, sub 400 mm/an caracterizeaza sud-estul Romaniei ( S Dobrogei, litoralul, Delta Dunarii ).
• Valori intre 400-500 mm/an se se inregistreaza in partea de nord a Podisului Dobrogei, in Baragan, sudul Podisului Moldovei, estul Campiei Jijiei si partea central-sudica a Campiei Romane.
• Valori intre 500-600 mm/an caracterizeaza partea centrala si de vest a Campiei Romane, Campia de Ves, Depresiunea Transilvaniei si partea centrala si nordica a Podisului Moldovei.
• Valori intre 700-1000 mm/an caracterizeaza Subcarpatii si muntii ( mai josi in Carpatii Occidentali si mijlocii in Carpatii Orientali. Valorile cresc la 1000-1200 mm/an in Carpatii Meridionali ( la peste 1000 m altitudine ), in Carpatii Curburii si Grupa de Nord a Carpatilor Orientali ( la 1000 - 1600 m altitudine ) si in Carpatii Occidentali in cea mai mare parte.
• Valorile cele mai mari ( peste 1200 mm/an ) se inregistreaza in Carpatii Meridionali ( la peste 2000 m altitudine ), in Carpatii Orientali ( Gutai, Tibles, Suhard, Calimani, Gurghiu, dar in deosebi Rodnei si Maramuresului ) si Carpatii Occidentali ( Semenic, dar mai ales Bihor si Vladeasa ). Aceste valori de precipitatii asigura la altitudini mai mari de 2000 m o alimentare pluviala buna a raurilor cu izvoare in Carpati.

Variatiile anuale duc la aparitia unor ani ploiosi sau secetosi, ceea ce arata regimul neregulat al ploilor in Romania. Datorita frecventei mari a anilor secetosi si a secetelor, au fost amenajate in Campia Romana si Dobrogea sisteme de irigatii alimentate cu apa din Dunare ( Sadova-Corabia, Giurgiu-Razmiresti, Galatui-Calarasi, Pietroiu-St. cel Mare, Terasa Brailei, sau indirect, prin Canalul Dunare-Marea Neagra, sistemul Carasu-Dobrogea ) sau din alte rauri: din Olt ( Vitomiresti-Slatina, Olt-Calmatui ), din Ialomita ( Ialomita-Calmatui ) din Mostistea.

3. Vanturile

Vanturile sunt determinate de circulatia generala a aerului deasupra Europei si de schimburile centrilor barici, purtand denumiri intrate in limbajul comun:

• Vanturile de Vest - bat aproape tot timpul anului dinspre vest si aduc precipitatii bogate.
• Crivatul bate din NE, uneori din nord sau est, fiind geros iarna si uscat vara; bate in Podisul Dobrogei, Campia Romana ( est si centru ), Podisul Moldovei, se curbeaza in jurul Subcarpatilor Curburii (fara a patrunde in depresiunile acestora) pentru a inainta in Campia Romana, unde produce iarna geruri frecvente.
• Austrul bate in SV Romaniei dinspre sudul continentului, fiind o componenta mediteraneana; este cald si uscat vara, ploios iarna.
• Vantul Mare este un vant de tip foehn al depresiunilor submontane, ducand la incalzirea aerului; bate mai frecvent in Depresiunea Fagaras, Targu-Jiu - Campu Mare, in depresiunile Subcarpatilor Curburii si in Culoarul Alba-Iulia - Turda.
• Brizele marine au caracter diurn si actioneaza in lungul fasiei litorale.

In divizarea Campiei de Vest se evidentiaza existenta a doua tipuri de campii: campii inalte si campii joase.

Campiile inalte:

1. La nord de Mures: Campia Carei ( 143 m ), cunoscuta prin suprafetele cu dune de nisip, in apropierea granitei cu Ungaria, Campia Miersig, la poalele Dl. Ghepis, Campia Cermei, la poalele Piemontului Codrului, Campia Aradului, cunoscuta prin contactul direct cu Muntii Zarandului, intre Crisul Alb si Mures.
2. La sud de Mures: Campia Vingai ( 174 m - altitudinea maxima din Campia de Vest ), intre Mures si Bega, la poalele Dl. Lipovei, Campia Lugojului, strabatuta de vaile Timisului si Begai, desfasurata intre Dl. Lipovei si Dl. Buziasului, Campia Gataiei, desfasurata la sud de Valea Timisului, la poalele Dl. Tirolului.

Campii joase: Campia Somesului strabatuta de Somes si Crasna, Campia Ierului, Campia Crisurilor, Campia Timisului, la S de Mures.

Delta Dunarii , cea mai joasa si tanara unitate de campie este situata in partea de est a tarii, la varsarea Dunarii in Marea Neagra; orasul Sulina, situat la gura de varsare a bratului Sulina, este cunoscut ca extremitatea estica a tarii. In partea de nord, dincolo de bratul Chilia este Campia Bugeacului (Ucraina), in S si SV este Podisul Dobrogei, iar in E Marea Neagra. In teritoriul Deltei Dunarii este inclus si sectorul lagunar Razim-Sinoie, avand impreuna o suprafata de 4340 km2.

Geneza si evolutia.

Este cel mai nou pamant al tarii, format spre sfarsitul Cuaternarului (Holocen), dupa ce lacul din Campia Romana s-a retras catre est si s-a conturat cursul Dunarii. Pe locul Deltei si al complexului lagunar Razim-Sinoie era un golf al Marii Negre care a fost colmatat de aluviunile aduse de Dunare, iar in acelasi timp curentul circular al Marii Negre a barat acest golf cu cordoane litorale (in sistemul de cordoane litorale conjugate s-au format grindurile fluvio-maritime situate in partea estica a Deltei). Astfel putem concluziona ca procesul de formare a Deltei Dunarii este rezultatul actiunii combinate a celor doi factori: Dunare si Marea Neagra.

Ca alcatuire petrografica, Delta se compune predominant din nisipuri si argile, iar dinspre malul dobrogean apar si roci mai dure, in deosebi calcare.

Relieful.

Relieful major este format de o campie joas, de tip fluvio-marin sau campie deltaica. Relieful minor cuprinde, in regim natural, terenuri inalte si terenuri joase. Terenurile inalte sunt neinundabile si reprezinta la nivelurile obisnuite ale fluviului doar 13% din suprafata Deltei; ele sunt reprezentate de grinduri. Exista grinduri fluviale ( sau longitudinale ) dispuse de-a lungul celor 3 brate ale Dunarii, create de aluviunile depuse de fluviu; prezenta lor se remarca in deosebi in partea vestica a Deltei. Exista si grinduri fluvio-maritime (sau transversale) care au fost formate in timpuri istorice de aluviunile aduse de fluviu si de curentii circulari ai Marii Negre, ele reprezentand vechi linii ale tarmului marii. Aceste grinduri sunt: Grindul Letea ( 12 m ), Caraorman, Ivancea, Saraturile si Crasnicol; Grindul Saraturile situat la varsarea Br. Sfantu Gheorghe formeaza la tarm cea mai lata plaja din tara.

Terenurile inalte din Delta cuprind si portiuni din vechiul uscat predeltaic, prelungire a terenurilor de la nord de Delta, asa numite grinduri continentale, cum sunt Chilia ( 6,5 m ), acoperit cu loess si Grindul Stipoc, care apare mult erodat.

In partea de S, in complexul lagunar Razim, relieful este format din cordoane litorale, mai importante fiind Perisor si Grindul Chituc, care prezinta doua deschideri numite “portite”: Gura Portitei si La Periboina. In cadrul Lagunei Razim apar si insulele Popina ( 48 m ) si Gradistea.

Terenurile joase cuprind mlastini, lacuri, garle, canale (Litcov, ce leaga Bratul Sfantu Gheorghe cu Grindul Caraorman, intersectandu-se cu un canal ce leaga Bratul Sulina din dreptul localitatii Crisan de Bratul Sfantu Gheorghe; Dunavat si Dranov ce leaga Bratul Sfantu Gheorghe de Laguna Razim), bratele secundare (Tataru si Cernovca) si ostroave (Tataru, Babina si Cernovca); acestea sunt terenuri acoperite de ape sau inundabile si partial in V dindiguite si desecate.

Clima.

Delta Dunarii este determinata de pozitia ei in extremitatea estica, unde predomina climatul continental mai arid (usor excesiv) de altitudinea coborata si de influentele marii care ii dau o nuanta pontica. Temperatura medie anuala depaseste usor 11 grade, precipitatiile sunt foarte reduse ( sub 400 mm/an ), Delta Dunarii fiind regiunea cea mai secetoasa din tara, dar lipsa precipitatiilor este compensata de umiditatea mare datorata evaporatiei de pe suprafetele acvatice. Vanturile bat predominant dinspre NE, frecvent se propaga crivatul, dar si brizele marine diurne.

Hidrografia.

Cuprinde bratele Dunarii, lacurile, baltile si mlastinile. La Patlageanca, unde Dunarea se desparte in doua brate ( Chilia si Tulcea ), debitul Dunarii este de 6470 m3/s, aproape egal cu cel al Volgai. In aval de Tulcea, Bratul Tulcea se desparte in bratele Sulina si Sfantu Gheorghe. Bratul Chilia in nord, are cea mai mare lungime ( aproximativ 120 km ) si debitul cel mai ridicat ( 60 % din volumul apelor ). La varsarea in mare, se formeaza o delta secundara (”Delta secundara a Chiliei”) care avanseaza in mare cu cativa zeci de metri pe an; in sudul ei se afla Golful Musura. Bratul Sulina, in centru, este cel mai scurt, cel mai rectiliniu, regularizat si canalizat. La varsarea in mare are loc o depunere relativ brusca a aluviunilor formandu-se “bara” de la Sulina, care are tendinta de a bloca gura de varsare; pentru a atenua acest efect a fost construit un dig ( 12 km ) care indeparteaza spre larg aluviunile aduse de curentul circular al marii; de asemenea are loc o dragare continua a bratului pentru a-l pastra navigabil pentru nave maritime ( cu un pescaj de 7 m ). El transporta 18,8 % din volumul de apa. Bratul Sfantu Gheorgh, in sud are o directie dominanta spre SE, este foarte meandrat, formand la varsare acumulari de nisip, sub forma unor insule ( Insula Sacalin ). Transporta 21,2 % din ape.

Un specific peisagistic si hidrografic este dat de numeroasele suprafete lacustre, cele mai importante fiind: Dranov ( cel mai intins lac din Delta Dunarii ), Gorgova, Isac, Rosu, Rosulet, Puiu, Puiulet, Merhei, Matita, Rusca, Bogdaproste, Fortuna.