Romania Turistica - ghidul complet

1.Arcul de triumf

Arcul de triumf a fost inaltat in anul 1922 din lemn si stuc, in cinstea proclamarii Unirii, dupa izbinda armatelor romane in primul razboi mondial, arc ce va fi inlocuit cu unul de piatra, opera arhitectului Petre Antonescu, intre anii 1935-1936.
Fatada sudica este frumos impodobita cu doua medalioane in bronz, ce infatiseaza chipurile regelui Ferdinand si al reginei Maria, care le inlocuiesc pe cele originale, distruse de regimul comunist, dupa anii `80. In locul lor au fost aplicate doua mari flori de piatra, care au fost date jos, dupa 1989, iar chipurile regale si-au reluat locul.

Deasupra fiecarui medalion se afla cite o Victorie in relief, opere ale sculptorilor C. Baraski si M. Constantinescu. Pe fatada nordica, alte doua medalioane au sculptate chipurile Barbatia si Credinta. Barbatia infatiseaza un razboinic cu sabie, lucrare a lui I. Jalea, iar Credinta pe cea a unui tinar cu o cruce, autor C. Baraski. Victoriile de deasupra lor sint executate de sculptorii D. Onofrei si C. Medrea.

Pe pietrele de bolta ale Arcului de Triumf sint inscrise bataliilor razboiului (Marasesti, Oituz, samd), iar pe fatadele laterale sint inscrise proclamatiile regelui Ferdinand catre popor cind tara a intrat in razboi si cea de la Alba Iulia cu prilejul incoronarii.

2. Ateneul Roman

C. Esarcu, V.A Ureche si N. Kretulescu au infiintat in 1865 institutia Ateneul Roman cu scopul “inzestrarii poporului cu cunostinte folositoare”. Pentru a strange banii necesari pentru constructia cladirii s-a apelat la colecta publica avand motto-ul “Dati un leu pentru Ateneu”. In 1886 a inceput constructia dupa planurile arhitectului francez Albert Galleron si a fost inaugurata la 14 februarie 1888. Aici isi are sediul Filarmonica “G. Enescu” si tot aici au evoluat unii dintre cei mai de seama dirijori si solisti interpreti ai veacului XX: Erich Kleiber, Sergiu Celibidache, Ionel Perlea, Herbert von Karajan, Dinu Lipatti, Arthur Rubinstein, Pablo Casals, Yehudi Menuhin.

3. Parcul Cismigiu

Pe locul actualului parc pe vremea lui Alexandru Ipsilanti se gasea o mare balta, numita balta lui Dura negutatorul. Numele actual l-a capatat de la mai marele peste cismele (cismigiu) care isi avea casa in apropiere. In 1847 sub indrumarea peisagistului vienez Carl F.W.Meyer au inceput lucrarile de amenajare, iar in anul 1854 a avut loc inaugurarea oficiala. Gradina impresioneaza si astazi prin aranjamentele florale, colectia deosebita de material dendrologic, aici gasindu-se unele exemplare declarate arbori ocrotiti. Cismigiul nu este niciodata pustiu, vara fiind cautat pentru racoare, vegetatie si lacul sau intesat cu barci si care iarna devine un patinoar natural.

4. Cercul Militar National

Cladirea Cercului Militar National a fost construita in anul 1912 dupa planurile arhitectilor D. Maimarolu, V. Stefanescu si E. Doneaud, fiind tributara stilului neoclasic francez. Are interioare somptuoase care au gazduit de-a lungul timpului baluri, reuniuni si, in zilele noastre, expozitii de pictura, sculptura lansari de carte, etc. Desi locul acesta are o istorie interesanta putina lume o cunoaste. Primul indiciu este fantana din fata Cercului Militar National care se numeste Sarindar, dupa numele bisericii ctitorita probabil de Matei Basarab, mult mai tarziu, pe la sfarsitul secolului XVIII-lea era vestita pentru icoana Fecioarei, facatoare de minuni. Reconstruita de mai multe ori, biserica a fost afectata grav de cutremurul de la 1838, ruinandu-se apoi incet, incet.

5. Curtea Veche

The Old Princely Court area can be identified with the medieval history of Bucharest, though continuity of human life in this part of the town dates back to the 10th and 4th centuries b.C., as attested by archaeological findings. In the absence of old drawings, scale models or engravings, and having at hand few and incomplete documents drawn by medieval Romanian chroniclers, or by foreign travellers, Romanian specialists find it difficult to reconstitute the plans of the princely residence.

6. Palatul Parlamentului / Casa Poporului

Casa Poporului s-a construit pe fostul Dealul Spirii (numele unui renumit doctor din zona) dupa anii `80, cind a inceput “urbanizarea ” intregului cartier, la “indicatiile ctitorului de geniu”. Ridicata pe o colina artificiala ,Casa Poporului are o inaltime de 84m, (cuprinde 12 etaje) are o nota dominanta, impunatoare, iar cu suprafata sa de 330.000 de metri patrati, devine a doua cladire din lume dupa Pentagon. Aici a dorit Ceausescu sa fie resedinta presidentiei,a comitetului central al partidului comunist si al unor ministere. In forma de piramida fara virf (au fost probate citeva cupole, idee la care s-a renuntat) palatul cuprinde vaste holuri, coridoare lungi,nenumarate sali imense, iar cea mai mare se numeste Sala Unirii, cu o inaltime de 16 m si o suprafata de 2200 metrii patrati, aici aflandu-se cel mai mare candelabru din palat, cu o greutate de trei tone si 7000 de becuri.

Dictatorul n-a precupetit nimic, interioarele fiind de un lux iesit din comun: scari imense de marmura, tavane cu dantelarii de ornamente, mozaicuri in culori deosebite, usi bogat sculptate, siruri intregi de candelabre si lampi din cristal, covoare executate pe comenzi speciale, mobila pe masura acestor frumuseti si multe altele.

La Revolutie erau terminate numai citeva incaperi si exteriorul, dupa aceasta data au continuat lucrarile pina in 1997, cind devine Palatul Parlamentului.

In fata lui se deschide Piata Constitutiei (serveste ca loc de desfasurare pentru spectacole, defilari, sarbatoriri) din care porneste apoi bulevardul Unirii (fost Victoria Socialismului), pe care Ceausescu l-a dorit mai lat decit Champs Elysees. Intreaga artera este presarata cu fintini mai mari sau mai mici, bogat ornamentate in piatra si al caror nivel estetic a atras numeroase controverse.

7. Muzeul Satului

In primavara anului 1936 ia fiinta Muzeul Satului Romanesc, creatie colectiva a Scolii Sociologice Romane, infiintata si condusa de profesorul Dimitrie Gusti. Cel care s-a gindit prima oara la constituirea unei colectii de arta populara, a tipurilor de gospodarii taranesti si-a prezentarii lor in expozitii, a fost scriitorul Al. Odobescu cu mult timp in urma.
La deschiderea sa, muzeul cuprindea o suprafata de 5 ha si doar 30 de case taranesti, caracteristice diferitelor zone din tara. La amplasarea lor, au luat parte oameni de cultura, specialisti, 1100 de muncitori de diferite meserii si 130 de mesteri populari din satele locuintelor selectate. De-a lungul anilor, suprafata muzeului a crescut pina la circa 15 ha, iar numarul de constructii amplasate depaseste cifra de 300;din acestea peste 4 ha sint dotate cu tot necesarul unei gospodarii taranesti (ateliere, constructii anexe, biserici, etc).

In anul 1977 a capatat denumirea de Muzeul Satului si de Arta Populara prin contopirea cu Muzeul de Arta Populara. Dupa Revolutie, in luna martie a anului 1990, s-au divizat din nou, primul devenind Muzeul Satului, iar al doilea Muzeul Taranului Roman. Asezat pe o latura a parcului Herastrau in paralel cu soseaua Kiseleff, Muzeul Satului prin marimea sa, devine cel mai mare muzeu in aer liber din Europa, ce atrage prin frumusete numerosi turisti straini, dar si bucuresteni dornici de plimbare.

8. Opera

Desi in Romania manifestari ale genului liric dateaza inca din secolul XIX cladirea Operei Romane este o constructie relativ noua (1953) ridicata dupa planurile arhitectului Octav Doicescu. Are o capacitate de 2200 locuri, deasemenea gazduieste la ultimul etaj Muzeul Operei in care sunt expuse documente, fotografii, costume ilustrand dezvoltarea acestui gen artistic in Romania. In fata cladirii se afla statuia marelui muzician George Enescu, o sculptura in bronz de Ion Jalea.

9. Parcul Herastrau

Parcul Herastrau este cel mai mare parc al Bucurestiului. El este situat in partea de nord a orasului, pe amplasamentul delimitat de B-dul Prezan Constantin, B-dul Aviatorilor, Sos.Nordului, Str. Elena Vacarescu, Sos. Bucuresti-Ploiesti, Sos. Kiseleff, avand o suprafata de cca. 110 ha. Inainte de 1930 zona respectiva era o zona mlastinoasa care a fost asanata in perioada 1930-1935. Cu aceasta ocazie s-a pus si problema amenajarii intregii suprafete ramase libere tinand cont si de faptul ca in zona exista deja Arcul de Triumf.

10. Gradina Zoologica

Gradina Zoologica a luat fiinta in 1955 sub forma unor “colturi zoologice” situate in principalele parcuri ale capitalei si padurea Baneasa. Intre anii 1955-1959, efectivele de animale s-au concentrat progresiv la Coltul zoologic Baneasa care s-a deschis la 1 mai 1959 si care a devenit, in 1962, Gradina Zoologica Bucuresti. Ea se intinde pe o suprafata de 5.85 ha si detine peste 100 de forme (specii si subspecii) cu un numar total de peste 800 exemplare apartinand atat faunei exotice cat si faunei indigene.

Pozitia si limitele.

Delta Dunarii , cea mai joasa si tanara unitate de campie este situata in partea de est a tarii, la varsarea Dunarii in Marea Neagra; orasul Sulina, situat la gura de varsare a bratului Sulina, este cunoscut ca extremitatea estica a tarii. In partea de nord, dincolo de bratul Chilia este Campia Bugeacului (Ucraina), in S si SV este Podisul Dobrogei, iar in E Marea Neagra. In teritoriul Deltei Dunarii este inclus si sectorul lagunar Razim-Sinoie, avand impreuna o suprafata de 4340 km2.

Geneza si evolutia.

Este cel mai nou pamant al tarii, format spre sfarsitul Cuaternarului (Holocen), dupa ce lacul din Campia Romana s-a retras catre est si s-a conturat cursul Dunarii. Pe locul Deltei si al complexului lagunar Razim-Sinoie era un golf al Marii Negre care a fost colmatat de aluviunile aduse de Dunare, iar in acelasi timp curentul circular al Marii Negre a barat acest golf cu cordoane litorale (in sistemul de cordoane litorale conjugate s-au format grindurile fluvio-maritime situate in partea estica a Deltei). Astfel putem concluziona ca procesul de formare a Deltei Dunarii este rezultatul actiunii combinate a celor doi factori: Dunare si Marea Neagra.

Ca alcatuire petrografica, Delta se compune predominant din nisipuri si argile, iar dinspre malul dobrogean apar si roci mai dure, in deosebi calcare.

Relieful.

Relieful major este format de o campie joas, de tip fluvio-marin sau campie deltaica. Relieful minor cuprinde, in regim natural, terenuri inalte si terenuri joase. Terenurile inalte sunt neinundabile si reprezinta la nivelurile obisnuite ale fluviului doar 13% din suprafata Deltei; ele sunt reprezentate de grinduri. Exista grinduri fluviale ( sau longitudinale ) dispuse de-a lungul celor 3 brate ale Dunarii, create de aluviunile depuse de fluviu; prezenta lor se remarca in deosebi in partea vestica a Deltei. Exista si grinduri fluvio-maritime (sau transversale) care au fost formate in timpuri istorice de aluviunile aduse de fluviu si de curentii circulari ai Marii Negre, ele reprezentand vechi linii ale tarmului marii. Aceste grinduri sunt: Grindul Letea ( 12 m ), Caraorman, Ivancea, Saraturile si Crasnicol; Grindul Saraturile situat la varsarea Br. Sfantu Gheorghe formeaza la tarm cea mai lata plaja din tara.

Terenurile inalte din Delta cuprind si portiuni din vechiul uscat predeltaic, prelungire a terenurilor de la nord de Delta, asa numite grinduri continentale, cum sunt Chilia ( 6,5 m ), acoperit cu loess si Grindul Stipoc, care apare mult erodat.

In partea de S, in complexul lagunar Razim, relieful este format din cordoane litorale, mai importante fiind Perisor si Grindul Chituc, care prezinta doua deschideri numite “portite”: Gura Portitei si La Periboina. In cadrul Lagunei Razim apar si insulele Popina ( 48 m ) si Gradistea.

Terenurile joase cuprind mlastini, lacuri, garle, canale (Litcov, ce leaga Bratul Sfantu Gheorghe cu Grindul Caraorman, intersectandu-se cu un canal ce leaga Bratul Sulina din dreptul localitatii Crisan de Bratul Sfantu Gheorghe; Dunavat si Dranov ce leaga Bratul Sfantu Gheorghe de Laguna Razim), bratele secundare (Tataru si Cernovca) si ostroave (Tataru, Babina si Cernovca); acestea sunt terenuri acoperite de ape sau inundabile si partial in V dindiguite si desecate.

Clima.

Delta Dunarii este determinata de pozitia ei in extremitatea estica, unde predomina climatul continental mai arid (usor excesiv) de altitudinea coborata si de influentele marii care ii dau o nuanta pontica. Temperatura medie anuala depaseste usor 11 grade, precipitatiile sunt foarte reduse ( sub 400 mm/an ), Delta Dunarii fiind regiunea cea mai secetoasa din tara, dar lipsa precipitatiilor este compensata de umiditatea mare datorata evaporatiei de pe suprafetele acvatice. Vanturile bat predominant dinspre NE, frecvent se propaga crivatul, dar si brizele marine diurne.

Hidrografia.

Cuprinde bratele Dunarii, lacurile, baltile si mlastinile. La Patlageanca, unde Dunarea se desparte in doua brate ( Chilia si Tulcea ), debitul Dunarii este de 6470 m3/s, aproape egal cu cel al Volgai. In aval de Tulcea, Bratul Tulcea se desparte in bratele Sulina si Sfantu Gheorghe. Bratul Chilia in nord, are cea mai mare lungime ( aproximativ 120 km ) si debitul cel mai ridicat ( 60 % din volumul apelor ). La varsarea in mare, se formeaza o delta secundara (”Delta secundara a Chiliei”) care avanseaza in mare cu cativa zeci de metri pe an; in sudul ei se afla Golful Musura. Bratul Sulina, in centru, este cel mai scurt, cel mai rectiliniu, regularizat si canalizat. La varsarea in mare are loc o depunere relativ brusca a aluviunilor formandu-se “bara” de la Sulina, care are tendinta de a bloca gura de varsare; pentru a atenua acest efect a fost construit un dig ( 12 km ) care indeparteaza spre larg aluviunile aduse de curentul circular al marii; de asemenea are loc o dragare continua a bratului pentru a-l pastra navigabil pentru nave maritime ( cu un pescaj de 7 m ). El transporta 18,8 % din volumul de apa. Bratul Sfantu Gheorgh, in sud are o directie dominanta spre SE, este foarte meandrat, formand la varsare acumulari de nisip, sub forma unor insule ( Insula Sacalin ). Transporta 21,2 % din ape.

Un specific peisagistic si hidrografic este dat de numeroasele suprafete lacustre, cele mai importante fiind: Dranov ( cel mai intins lac din Delta Dunarii ), Gorgova, Isac, Rosu, Rosulet, Puiu, Puiulet, Merhei, Matita, Rusca, Bogdaproste, Fortuna.

Municipiul Sibiu este resedinta judetului Sibiu, localizat in apropierea centrului geografic al Romaniei (24° 29′ longitudine estica si 45° 48’ latitudine nordica). Asezat in Depresiunea Cibin, orasul se afla langa Muntii Fagaras ( aproximativ 20 de km ), Muntii Cibin ( cca. 12 km ) si Muntii Lotrului ( 15 km ), care marginesc depresiunea Cibin in partea de sud-vest.

Fantani in centrul istoric al Municipiului Sibiu.

Podul Minciunilor, construit in 1859.

Centrul cu Turnul Sfatului, vazute de pe Podul Minciunilor.

Vedere de aproape a Podului Minciunilor.

Vedere panoramica a orasului din Turnul Sfatului.

Imagine din centrul orasului.

Muzeul Brukenthal este unul dintre cele mai mari muzee din Romania. A fost construit de Samuel Brukenthal intre anii 1777 - 1787.

Imagine cu acoperisul specific unei cladiri vechi din centrul Sibiului.

Muzeul Satului din Dumbrava Sibiului. Este unul din cele mai frumoase locuri de vizitat in apropierea Sibiului. Este cel mai mare muzeu in aer liber din Europa de Est si al doilea din Europa.

De-a lungul istoriei, in Sibiu s-au realizat multe lucruri importante pentru Romania, cum ar fi:

• Constructia primului spital din Romania ( 1292 )
• Prima carte tiparita in tara noastra ( 1544 )
• Primul muzeu din tara ( Muzeul Brukenthal )

Defileul Dunarii, cunoscut si ca sectorul Bazias - Portile de Fier I este considerat uneori pana la Orsova sau alteori pana la Drobeta Turnu Severin, insa schimbarea profunda a caracteristicilor cursului are loc in dreptul barajului de la Portile de Fier I. Pe stanga sunt Muntii Locvei, Muntii Almajului (intre Bazias si Orsova) si pe o mica portiune Podisul Mehedinti. Inaintea construirii Sistemului Hidroenergetic si de Navigatie Portile de Fier, cursul Dunarii era relativ ingust, cu o viteza mare a apei, vartejuri si chiar stanci in albie, aspecte care ingreunau navigatia. Prin construirea Portilor de Fier s-a realizat un lac intins, a carui apa este utilizata in hidrocentrala, iar datorita ridicarii nivelului Dunarii cu aproximativ 7 m, o serie de localitati au fost stramutate (de exemplu Orsova). Barajul are lateral un sistem de doua ecluze care faciliteaza circulatia navelor.

Afluentii principali ai Dunarii aici sunt Nera, care se varsa langa Bazias si Cerna, iar porturile cele mai importante in sectorul de defileu sunt Moldova Veche si Orsova.

Climatul de aici primeste influente sub-mediteraneene, in zona inregistrandu-se temperaturi medii anuale mai ridicate decat media tarii, 11,5-12 grade Celsius. Acest topoclimat favorizeaza existenta anumitor specii de animale, plante si soluri cum ar fi: vipera cu corn, scorpionul, stejarul pufos, soluri terra-rosa etc.

Podul peste Golful Mraconia.

Cazanele Mici au o lungime de aproximativ 3 km si o latime de circa 300 m.

Dunarea este intens navigata atat de vase de croaziera cat si de impingatoare, slepuri, vase ale politiei de frontiera, barci ale localnicilor romani sau sarbi etc.

Priveliste a Defileului Dunarii de pe Ciucarul Mare, in zona localitatii Dubova. Muntele Ciucaru Mare prezinta suprafete nivelate de Dunare, carstificate ulterior (lapiezuri, doline).

Statuia lui Decebal are 40 de metri inaltime, fiind cea mai mare sculptura in piatra din Europa. Este localizata in zona de adancime maxima a Dunarii, la Cazanele Mici, acolo unde fluviul patrunde in Golful Mraconia. Statuia a fost realizata de sculptori alpinisti si finantata de Iosif Constantin Dragan, proiect ce a costat peste 1 milion de dolari. Statuia priveste spre locul in care se afla Tabula Traiana (Serbia). La constructia acestei statui, un muncitor a murit, iar drept omagiu, in varful stancii a fost pusa o cruce in memoria sa.

Sub chipul lui Decebal scrie: “Decebalus Rex Dragan Fecit “.

Un alt obiectiv turistic pe Defileul Dunarii este Tabula Traiana, care se afla pe malul sarbesc al Dunarii. Dupa constructia barajului Portile de Fier I, cand nivelul Dunarii a crescut cu peste 30 de metri, Tabula Traiana a fost mutata cu circa 30 de metri deasupra locului in care a fost descoperita.

Priveliste a Defileului Dunarii din localitatea Eselnita. In fata este malul drept, sarbesc.

Sfarsitul Defileului Dunarii la Drobeta Turnu Severin, in aval (7 km) de Portile de Fier I. In imagine este malul drept, sarbesc .