Ansamblul manastiresc Cozia se afla situat pe malul drept al raului Olt, la 3 km de statiunea Calimanesti-Caciulata si la 20 km de Ramnicu Valca. Manastirea Cozia, ce poarta hramul “Sfanta Treime”, era cunoscuta in trecut sub denumirea de Manastirea Nucet, iar apoi a luat numele muntelui din apropierea sa, Cozia.

Biserica mare a fost ridicata de mesteri din Moravia, urmand exemplul bisericii sarbesti din Crusevat, construind-o astfel din piatra alba intre 1387-1391. Mircea cel Batran a fost ctitorul Manastirii Cozia, mormantul voievodului gasindu-se in pronaosul manastirii alaturi de cel al monahiei Teofanei, mama lui Mihai Viteazul care dupa moartea fiului sau a ales calea sfanta, devenind calugarita.

Construindu-se dupa un plan trilobat, manastirea surprinde prin realizarea artistica caracterizata prin precizie si perfectiune. Cateva elemente din manastire inca mai dateaza de pe vremea lui Mircea cel Batran, iar in timpul lui Neagoe Basarab, in 1517 s-a refacut pictura si s-a construit o fantana. In naos inca se mai pastreaza pictura originala, unde sunt pictati pe peretele vestic Mircea cel Batran impreuna cu fiul sau Mihail imbracati in costume cavaleresti, iar pe partea stanga se gaseste portretul paharnicului Serban Cantacuzino. Domnitorul Constantantin Brancoveanu a daruit policandrele din naos si pronaos.

Manastirea este formata din doua paraclise si anume paraclisul din zid (poarta hramul „Adormirea Maicii Domnului”) care este situat in partea sud-estica a manastirii si paraclisul asa-zis brancovenesc (poarta hramul „Duminica Tuturor Sfintilor”) este situat in nord-estul manastirii, avand un foisor si 2 case boltite.

Pe cealalta parte a soselei se afla Bolnita (poarta hramul „Sfintii Apostoli”) ce a fost construita de Petre Voievod intre 1542 si 1543.

In ansamblul manastiresc a fost amenajat si un muzeu in care sunt aflate la expozitie obiecte si podoabe de cult, vechi tiparituri, monede. De-a lungul timpului au avut loc mai multe lucrari de restaurare prin care biserica mare a fost imbracata in tabla, pictura a fost spalata, chiliile au fost reamenajate si consolidate si mai tarziu a fost introdusa incalzirea centrala, iar acoperamantul bisericii a fost construit din tabla cu arama.

Intr-una dintre chilii a fost scrisa una dintre cele mai reprezentative poezii ale literaturii romana, „Umbra lui Mircea la Cozia”, poezie scrisa de catre poetul Grigore Alexandrescu. Initial, la Cozia a functionat o scoala manastireasca pana in secolul al XVIII-lea, iar mai apoi a devenit unul dintre cele mai importante centre culturale (secolul al XIV-lea).

La o distanta de 1 km de manastire, in partea nordica, se afla Cozia veche (cunoscuta si sub numele de Schitul de piatra) si se presupune ce ar fi fost ctitorita de catre Radu, tatal lui Mircea cel Batran.

Turistii care doresc sa viziteze si imprejurimile, pot merge la Schitul Ostrov, un schit de calugari, ce este situat pe o insula a unui lac de acumulare al hidrocentralei Calimanesti. Aceasta biserica a fost ctitorita de catre Neagoe Basarab si doamna Despina, sotia sa, intre anii 1520 si 1521. In interiorul bisericii dateaza inca de la zidirea ei, o mare podoaba de o insemnata valoare arhitecturala si anume „tampla aurita”, facuta din lemn de tei. Un incendiu a devastat chiliile si cladirile, care au fost reconstruite pe vechile temelii in 1940. Datorita inceperii constructiei hidrocentralei Calimanesti, s fost necesara ridicarea bisericii si a insulei cu 6 metri, pentru a nu fi inundate de apa. Turistii se pot destinde aici intr-un parc frumos de agrement care are in incinta sa un numar de 47 specii de arbori, trandafiri si arbusti.

Cozia este considerata cea mai reprezentativa manastire ctitorita de marele domnitor Mircea cel Batran. Este de o mare valoare culturala a poporului roman, reprezentand o sursa bogata de documentare in ceea ce priveste pictura, arhitectura si sculturile din lemn si piatra.